Alege limba romana english

D-l Goe, Vizită, Pedagog de școală nouă - Mofturi

Recomandat: Peste 8 ani

Dramatizare de

Ioan Gârmacea, după Ion Luca Caragiale

Regia

Chris Simion

Scenografia

Adina Mastalier

Asistent regie

Silvia Dumitrache

Ilustraţie muzicală

Robert Agarici

Distribuția

Autorul, Inspectorul: Cristian Irimia
Pedagogul Mariu Chicoş Rostogan: Mihai Verbiţchi
Goe: Cristina Casian
Ionel: Miruna Ionescu
Mam'mare, femeia în casă, Madam Ionescu: Alexandrina Halic
Miţa, Madam Popescu: Cerasela Popescu
Mamiţa, Madam Ftiriadi: Ilinca Atanasiu
Hanibal Ftiriadi: Oliviu Cristian Bughiu
Conductorul: Marius Nănău
Elevi: Voicu Hetel, Oliviu Cristian Bughiu, Miruna Ionescu, Cristina Casian, Cristian Creţu, Marius Nănău

În viziunea scenică propusă de Chris Simion, ''Mofturi'' transformă Teatrul Ion Creangă într-o imensă sală de clasă, în care toţi spectatorii, mai mici sau mai mari, devin colegi de bancă/năzbâtii cu o parte dintre cei mai faimoşi ''puişori'' din schiţele lui Caragiale, dramatizate de Ioan Gârmacea. 

Astfel, Ionel, d-l Goe şi elevii excentricului pedagog Mariu Chicoş Rostogan se întâlnesc cu toţii într-un decor multifuncţional, care anulează limitele dintre scenă şi sală, proiecţiile multimedia şi efectele speciale de tot soiul găsindu-şi cu uşurinţă locul printre poveştile cu joben şi monoclu ale secolului XIX. 

Iar fantasticele aventuri ale ghinionistului ''marinel'', ale şoşonilor îndulciţi excesiv, precum şi lecţiile despre comeată şi metoda lui Peştaloţiu de-abia aşteaptă parcă să fie (re)dăruite, în lumea poveştilor copilăriei, tuturor copiilor de astăzi, indiferent de vârstă sau de''mofturi''!

Ce spun bloggerii despre acest spectacol

''Totul a fost o experiență tare interesantă. Nu a fost o piesă pur și simplu. A fost o reproducere excelentă a acelor vremuri și a întregii situații. Actorii jucau foarte mult în public și transmiteau tot timpul într-un mod aparte atmosfera specifică scenelor. Mi-a plăcut tare mult. Am simțit că trăiesc schițele lui Caragiale. M-am amuzat și am plecat încărcat cu multă energie pozitivă.'' Dragos Asaftei, 2013

''Dorind să promoveze tinerii regizori în lumea teatrului pentru copii, Ion Creangă (Teatrul) s-a adresat lui Chris Simion (regizor binecunoscut pentru montările sale pe scene dintre cele mai prestigioase). Rezultatul? ...Din 30 Ianuarie a.c, la sala Rapsodia de pe Lipscani, mari şi mici urmăresc un nou spectacol.
Este vorba despre "D-l Goe, Vizită, Pedagog de şcoală nouă ''Mofturi", realizat după schiţele scrise de Ion Luca Caragiale. Cu un public cu vârste de peste 8 ani şi un scenariu care aminteşte că vine primăvară şi musai să adulmeci cu sete parfumul fiecărei flori şi să te joci... reprezentaţia mai aduce cu sine şi o imagine realistă a societăţii româneşti. Pe înţelesul copiilor, sigur. Limite intre scenă şi sală nu există şi nici n-ar fi dat bine într-un decor multifuncţional... Aşteptă-te deci, printre poveştile cu joben ale secolului XIX, să ii găsesti pe lângă tine umăr la umăr, pe ''colegii de bancă'': Ionel, D-l Goe şi toţi elevii neastâmpăraţi ai excentricului pedagog de şcoală nouă Marius Chicoş Rostogan.Dacă eşti părinte şi te hotărăşti să mergi la teatru, poţi să ai o singură temere : o să fie adorabil! (cu tot ceea ce implică asta după spectacol).”

Vrei să ştii şi un secret din culise?! Ion Creangă i-a rugat pe studenţii Departamentului de Grafică de la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti să vină cu propuneri de afiş pentru "Mofturi". De Premieră. Si uite-aşa, am aflat din sursa sigură şi că, cele peste 10 variante grafice selectate şi expuse în foyer au fost aşa delicioase şi ele pentru public... că, chiar nimeni n-a zărit vreun moftangiu! Era şi culmea... la aşa intâlnire, Mofturi??!? Rudiana Hermeczy, 2013

''Un scenariu bine pus la punct care capteaza publicul, flexibil si amuzant, ne-a tinut in priza pe tot parcursul spectacolului, iar costumele haioase descriau cu acuratete personalitatea nabadaioasa a personajelor si modul de viata ale acelor vremuri.'' Laura Gane, autentici.ro 2013

''Nu trebuie să uităm că teatrele pentru copii au un rol important pentru atragerea viitorilor spectatori care mâine, vor ajunge maturi pentru obțiuni culturale. Chiar dacă a trecut ''Anul Caragiale'', rămâne remarcabilă intenția acestui teatru dedicat copiilor spectatori (!!!) de a le prezenta trei schițe celebre ale lui Caragiale - ''Un pedagog de școală nouă'', ''Vizită'' și ''D-l Goe''. Dramatizarea , mai precis spus, scenariul, se datorează lui Ioan Gârmacea și pornește apreciabil ca idee de construct. La școala lui Mariu Chicoș Rostogan pot fi ''școleri'' și Goe sau Ionel, ''eroi'' din alte schițe, răsfățatele odrasle ale unor ''mamițe''. Numai că din dorința de a arăta cât de contemporan ne este astăzi Nenea Iancu, scenaristul reduce replica satirică savuroasă și o completează cu replici personale rupte din actualitatea curentă. De pildă, intervine cu speculata replică referitoare la ''găina care naște pui vi'' dintr-o ''știre'' de la lansarea ''Ev Z''. Mai mult, inexplicabil pentru o dramatizare a schițelor, dedicată atracției copiilor pentru scriitor, introduce , mai ales în final, replici celebre din piesele lui Caragiale, ce au un alt demers satiric cu adresă la politichie, de care micuții spectatori, evident sunt străini. Dramatizarea pierde astfel din scopul major al schițelor, cu adresă satirică la ''școleri'' și mediul lor. Odrasle răzgâiate de ''mamițe'' avem și astăzi, iar rostul schițelor respectat putea spori interesul micuților spectatori cărora se adreseză reprezentația.

Intenția de a demonstra cât de contemporan ne este Caragiale , existentă în scenariu, se amplifică prin efectele vizuale ale regiei lui Chris Simion. Un decor funcțional, gândit de scenografa Adina Mastalier, susține convenția că spectatorii sunt implicați în ''povestea'' relatată pe scenă. Pe laturile sălii de spectacol sunt plasate planșe ca la școală, scena e dominată de o mare tablă din ''școala nouă a lui Mariu Chicoș Rostogan'', și ingenios tabla va fi manevrată pentru a indica trenul lui Goe. Costumele aparțin timpului scrierii. 
Conceptul regizoral s-a vrut a fi original prin exagerări de vizualizare teatrală, a luat textul drept pretext și a ignorat vârsta publicului. Firește, copiii-spectatori se vor amuza de năzbâtiile ''colegilor'' de pe scenă, dar replica lui Caragiale nu va percuta spre ei, evident , nici proiecțiile cu blocuri ori efectele cu fum, absurde. 

Actorii definesc prin experiența lor în acest teatru, esența personajelor. Se detașează Cristina Casian în Goe, Miruna Ionescu în Ionel și Alexandrina Halic în trei personaje ''Mam'mare, femeia în casă, Madam Ionescu. La rândul său, Mihai Verbițchi încearcă o caracterizare atractivă pentru Mariu Chicoș Rostogan. În apariții sporadice , o serie de actorii din numeroasa distribuție, se achită corect de personaje. 

''Mofturi'' este o intenție necesară pentru repertoriul Teatrului ''Ion Creangă'', pentru spectatorii săi elevi, dar de la buna intenție, până la punerea în scenă, drumul se frânge atât prin regie, cât și prin ''amănuntele'' de replică ale scenariului.'' Ileana Lucaciu, 2013

© Copyright 2014 Teatrul Ion Creanga